M-am oprit in timpul ne venit
Autor.Gabriel Razvan Stoica
19 Ianuarie.2017

Eu m-am închis demult în nostalgie
Și-am dat speranța cu parfum de mosc
Pe-același guler prins de nevralgie;
Azi: iartă-mă că nu te mai cunosc.

Te-am Iubit mult si mi-a pasat
Am vrut sa stralucesti ca o printesa,
Ti-am daruit Sufletul meu curat
Ca tu sa simti ca esti Iubita.

Am scris cândva poeme despre viață
Că viața m-a întors din drumul ei
Și versurile mă pierdeau prin ceață
Precum mireasma anilor prea grei.

Ti-am scris pagini intregi de Poezie
Pe aripile vintului le-am pus,
Sa ajunga repede la tine
Sa sti ca mi-a pasat prea mult.

Am dat speranța cu parfum de stele
Să luminez ca albul infinit
Eternitățile, s-ating cu ele,
Și m-am oprit în timpul nevenit.