Fara vina
Autor.Gabriel Razvan Stoica
28 Aprilie.2017

La început,povestea noastră 
A fost un joc nevinovat
Ce a-nceput cu un sărut
Apoi ,încet,s-a transformat

In lacrimi si durere pentru mine
Pentru ca tu de mine te-ai racit,
Te luam in brate,Nu mai erai ca inainte
Parca usor ma respingeai.

Când ne strângem fără să știm
În braţe......fără sentimente.....
Ce inocenţi puteam să fím...!!!
Fără vreo vină sau regrete...

Atit de tare m-am indragostit de tine
Nu mai vedeam nimic in jurul meu,
Doar tu erai amea privire
Doar vocea ta o ascultam.

Și ne iubeam ca doi copii..
Apoi,cuprinși de nebunie,
La apus de soare...tu mai știi ?
Transforman jocu' în frenezie..!

Acum stau si imi amintesc
Toate acele cate am trait,
Mi-e greu ca ai plecat de linga mine
Fara vreo vina m-am indragostit.

De ce sa intimplat asa
Doar Dumnezeu poate sa spuna,
Eu inca te privesc,cu drag
Si ai ramas Zana cea buna.