Eram al tau
Autor.Gabriel Razvan Stoica
16 Iunie.2016

Eram al tau și-ntregul univers
Era al nostru cum versul e al poeziei
Dar c-un medalion primit revers
Am repetat prezența-n visul nebuniei.

Eram noi doi si Florile frumoase
Te rasfatam spunindu-ti,Zana mea,
In serile calde de Vara
Noi ne plimbam imbratisati.

Arcade cu ghirlande, nenumărate flori
Creșteau spre orizont ca să privească
Cum clipa de iubire din nesfârșiți fiori
Se desfăcea în spirit să-nflorească.

Atitea clipe minunate am petrecut
Si ne-alintam unul pe altul,
Eram ca doi Copii frumosi
Si ne aveam unul pe altul.

Visam s-ajungem cit mai sus
Sa atingem Stelele cu mina,
Ti-am promis Soarele in dar
Iar noptile sa-ti lumineze luna.

În arderea de stele, luceferi călători
Visau cu noi iubirea infinită
Cuprinși în al mirajului esențelor de stări
Îmbrățișând roua nedefinită.

Parfumul tau ma alinta cind ma tineai in brate
Eram un rasfatat in preajma ta,
Tu ma vegheai in fiecare zi si noapte
Spunindu-mi ce mult ma Iubesti.

Mi-ai adus zimbetul pe fata
Mi-ai oferit Iubirea ta,
Si mai facut sa sper ca-n asta Viata
Tu o sa fi Printesa mea.

Dar coborâți în hăul care astăzi ne cântă
Ne oglindim trecutul trăind în viitor
Speranțe legănăm pe clipa ce se-avântă
Să scuture prezentul în cerul următor.

Și strig un nume care a fost odată Eu
Lăsând în fiecare speranță orhidei
Să-nmiresmeze clipa aceluiași mereu
Ascuns în gândul ce pierdea firul ideii.