Balada
Autor.Gabriel Razvan Stoica
21 August.2016

Undeva departe pe un deal cu stina
Plinge o Fata frumoasa linga o fintina,
Ochii ei albastrii de lacrimi sunt plini
Plinge si suspina printre amintiri.

Si priveste Cerul tare ai vorbeste
S-o auda Domnul cit de trista e,
Si il roaga printre lacrimi
Sa-i mingaie Sufletul,Si sa-i dea Iubire.

Pe-acolo trecea un Baiat inalt
Cu gindul departe si privea in larg,
Deodata-o vede pe frumoasa Fata
Si la ea se duce si-ncet o iintreaba?

Dece plingi Copila,Inger minunat?
Ochii tai albastrii in lacrimi scaldati,
Esti asa frumoasa ca o Floare dulce
Tu esti suparata uite Cerul plinge.

Fata usor tresare capul isi ridica
Si ai povesteste ca-i ne fericita,
Ca nui nimeni linga ea s-o asculte,s-o rasfete
Nimanui nui pasa daca-i este bine.

Baiatul raspunse,uite sunt aici
Lafel ca si tine sunt nefericit,
Domnul ma vazut ca sunt suparat
Mi te-a scos in cale Inger minunat.

Te rog sa-mi dai mina si sa vi cu mine
Impreuna amndoi sa pornim in lume,
Si sa construim o lume frumoasa
O Viata de Bazm,tu sa fi amea Mireasa.

Si asa Fata frumoasa Ochii de lacrimi si-a sters
Si-a plecat in lume cu Baiatul ales,
Si sunt fericiti traiesc,ca-n Povesti
Viata lor este senina plina de dragoste si Iubire.