Glasul tacerii
Autor.Gabriel Razvan Stoica
30 Noiembrie.2016

Iubeam să fiu îndrăgostit
De cineva...un sens, o boare
Iar eu, la rândul meu iubit
Visam la glasul de chemare

Credeam in tine Dulce Fata
In toate vorbele frumoase,
Atunci cind ma stringeai in brate
Erai Ingerul meu din Cer.

M-am lasat dus de val in fata
Credeam in noi si-anoastra fapta,
Se contura in Inimioara mea
Povestea noastra ce-a frumoasa.

Iubeam în gânduri vinovate
Ce-mi repetau cuvânt de lege
"Din comportările-ţi ciudate
Nimeni, nimic nu înţelege"

M-ai facut sa-nteleg ca ma Iubesti
Si am crezut,am fost naiv,
Tu erai pentru mine un vis
Iubirea ce se naste in Inima.

Iubeam cum Luna îl iubeşte
Pe Soare, fără să-l atingă
De mii de ani la fel trăieşte
Şi dragostea-i, nimic n-o schimbă

Imi pare rau ca s-antimplat asa
Ca nu a fost sa fim noi impreuna,
Eu te-am privit ca pe o Zana
Pacat ca ai plecat si mai uitat.