Dulce delir
Autor.Gabriel Razvan Stoica
21 Octombrie.2017

Tu vezi, tu simți ? Te caut în delir
Ca un pirat cătând lacom safirul
În rugă-nalț al gândurilor zbir
De unde în potop vine delirul ?!

Mi-esti draga nu stiu cum s-a intimplat
Dorinta-i tot mai mare,
De-a te avea in preajma mea
De-am fi tu raza mea de Soare.

Incerc mereu sa iti arat 
Tot ce simt pentru tine,
Astazi in vers si Poezii
Dar daca ai fi linga mine,
Acestea toate ar trai
Sentimente reale,pure.

Ma certi mereu imi spui sa tac
Dar eu chiar Te Iubesc,
Sa nu te speri stiu sa-accept
Ca suntem doar Prieteni.

De ar fi fost cumva sa fie
Ca tu sa iti doresti,
Viata ar fi fost o Poezie
Pe care am fi trait-o.

Poate din harul tău împărătesc-
Aer de zâmbet, colți de-nțelepciune
Cu suflet moale-n lacrimi ce mustesc
Și-un colț mușcând din inima-mi tăciune

Nu pot, nu vreau sensul să pot schimba
Spre atitudini reci n-am să aspir
De-o curge-amar în râuri lacrima
Mă-nec trăind în dulcele delir !