O iubire interzisă

O iubire interzisă
(Autor. Gabriel Răzvan Stoica)

S-au cunoscut în facultate
Erau Copii, visau frumos,
Îşi desenau în minte zile minunate
Credeau în ei, şi se iubeau.

Pentru Băiat Fata era o Zână
O vedea ca pe un Înger ceresc,
O iubea mult, era tot universul lui
Şi îşi doreau să fie mereu amîndoi.

Şi uite aşa se bucurau de viaţă
Trăiau frumos, erau tot împreună,
Se completau în tot şi toate
Erau cei mai frumoşi iubiţi.

Dar când s-au cunoscut părinţii
Şi au văzut că Băiatul era sărac,
Le-au interzis să se mai vadă
Nu au fost deacord cu iubirea lor.

Din ziua aceia ei au hotărît
Să îşi dea mîna, să-şi urmeze drumul,
Iubirea lor era prea mare
Iar Fata a ales să mearga înainte cu Băiatul.

Şi astazi ei sunt cei mai fericiţi
Se iubesc mult şi le e bine,
Acum la rîndul lor au devenit părinţi
Şi traiesc cel mai frumos vis.

Usor iubirea ia unit
Sau împăcat şi cu părinţii,
Şi astăzi toţi sunt fericiţi
Totul este aşa frumos şi le e bine.

De ai răbdare iubirea învinge
Îţi umple sufletul şi inima cu tot cei mai frumos,
Tutul trebuie să crezi cu tărie
În jumătatea ta, şi-n ce-ţi doreşti.

1 Aprilie. 2019