Mă bucur când plouă

Mă bucur când plouă
(Autor. Gabriel Răzvan Stoica)

Mă bucur când plouă şi şti de ce?
Căi picăturile mari ce cad din cer,
Aduc iubire şi mângâiere
Şi stau de vorbă cu mine.

Îmi place, când ploaia îmi bate în geam
Atunci vrea să mă vadă,
Zâmbesc şi scot o mână pe geam
Îmi plouă în palmă, e mângâiere.

Frumoasă e ploaia când iubeşti
Totul devine de vis,
Îmbrăţişati îndrãgostiţii se privesc în ochi
Îşi spun versuri, poezii.

Aşa dar şi când plouă e frumos
Trebuie doar să visezi,
Ai grijă mereu să fi bun, să iubeşti
Căci totul e de vis.

11 Aprilie. 2019