De dorul tău
(Autor. Gabriel Răzvan Stoica)
De dorul tău eu mă topesc
Puţin câte puţin în fiecare zi,
Îmi arde inima în piept
Căci tu nu eşti aici.
De toate tu mai învăţat
Să ştiu ce e iubirea,
Alintul tu mi l-ai luat
Acum îmi plânge inima.
Când ne-am ales un drum în viatã
Noi doi ne-am promis,
Că nici ploaia,nici vantul, n-o să ne despartă
Mereu vom fi uniţi.
N-ai ştiut să mă inveţi ce e durerea
Tu mai ferit de rău
Acum că ai plecat de lângă mine
Plange sufletul meu.
Seara când pun capu pe pernă
Mă-ntreb dacă eşti bine?,
Păcat că ai ales să pleci
Păcat că s-a sfârşit iubirea.
Să-ţi fie drumul lin în viaţă
Să ai doar cer senin,
Iubirea să îţi fie aproape
Mereu tu să zâmbeşti.
24 Iulie. 2019
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu