Amor amar
(Autor. Gabriel Răzvan Stoica)
5 August. 2018

Au fost odată doi Copii frumoşi
Ce se Iubeau din toată Inima.
Lumea-i privea şi âi admirau
Pentru că erau fericiţi mereu.

Ea era aşa de frumoasă
Precum sunt Zânele în povesti.
Baiatului âi era aşa de dragă
Că âi făcea mereu pe plac.

Din zori de zi şi pînă în seară
Doar amindoi de mâna se plimbau.
Aveau grijă unul de altul
Erau cei mai frumoşi Oameni ce se Iubeau.

Pînă intr-o zi când deodată
Fata nu-l mai privea în Ochi.
Era mereu rece şi nervoasă
Nu ăl mai suporta pe el.

Venind acasă seara de la muncă
Băiatul cu un buchet de Flori.
Vede că Fata nu îl întîmpină
Că nu-i acasă. Totul este gol

În asteptarea ei. Âi pregăteşte cina
Cu trandafiri şi lumînãri pe masă.
Avea la el un inel cu o nestemată
S-o ceară de Soţie. Să fie doar ei.

Dar Fata nici de cum să apară
Orele alergau în grabă.
Noaptea se aşternu în zare
Şi intunericul coborâ peste tot.

Puse mîna pe telefon
Îngrijorat de ce nu vine.
Suna dar nimeni nu âi raspundea
Se sperie si aşi eşi din fire.

Porni pe străzi în noapte abătut
Speriat cu gândul la ea.
Să o găsească să fie doar ei
Dar nu ştia in ce directie s-o ia.

Ajuns in parcul unde s-au cunoscut
Pierdut se aşeză pe o bancă.
Cand deodată o văzu
În bratele altui Baiat ce-o săruta.

Nu ãi veni să creadă ce se întîmplă
Rămase fără grai. Şi al bufni plînsul.
Ştiind ca a Iubito. Că era Zâna lui cea dragă
Acum ea e cu alt Băiat.

Se duse la ei și o întreba?
-Ce faci aici. Cine ie el? .
Surprinsă si nervoasă. Fata ai răspunse
-Iubitul meu. Eu nu mai ţin la tine.

Din clipa aceia totul s-a încheiat
Ea a plecat lasind-ul pe Băiat în urmă.
S-a dus cu noul ei Iubit
Spunînd că ai va fi mai bine.

Cuprins de dor Băiatul ai scria
Dar ea îl înjură la telefon.
La toată lumea il vorbea de rău
Că n-a ştiut s-o facă fericită.

A plins mult Băiatul parasit
A suferit de dorul ei.
Dar pe ea n-o interesa
Vorbea cu toţi urat de el.

Pînă intr-o zi cand roata s-a învîrtit
Si Fata noastră a dat de greu.
A rupt-o în bătaie noul ei Iubit
Si o făcea nefericită.

Amorul ei acum i-amar
Plinge şi suferă singură în casă.
Că nimeni n-o mai vrea prietenă s-o aibă
Cu toţii au abandonat-o

Aşa se întîmplă cand te joci de-a dragostea
Cand nu îţi pasă de cel ce Te Iubeşte 
Iubirea se întoarce asupra ta
Şi astfel cu mâna ei tare te loveşte