Strig în gol(
(Autor. Gabriel Răzvan Stoica)
Strig în gol și nu mă aude nimeni
Plânge rău sufletul și inima-n mine,
Ce păcat că tu nu te oprești
Să asculți, să vezi cât de mult te iubesc.
În zadar visez la tine
Cred în noi și-apoi mă pierd,
Nu mai am putere, inima îmi spune să merg inainte
Mintea-mi spune să mă opresc.
Vreau mintea să o ascult
Știe ea bine ce zice,
E-nzadar să te intorci
Tu iubești, nu mai poți fi cu mine.
Inimă te rog dă-mi pace
Nu mai plânge după ea,
Iubirea asta senină
A trecut, n-o vei avea.
Gata, de azi mă opresc
Se te mai scriu în mii de versuri,
Tu iubești și ești cu el
Mintea trebuie să câștige.
Peste ani ne-om revedea
Atunci totul va fi bine,
Doi prieteni amândoi
Tu cu el, și eu cu ea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu