Şi azi îmi amintesc întâiul te iubesc

Şi azi îmi amintesc întâiul, te iubesc
(Autor. Gabriel Răzvan Stoica)

Era o zi de vară
Soarele ardea râu,
Aşa că la amiază
La umbră stăteam eu.

Scriam o poezie
Din visurile mele,
Te desenam pe tine
În gândurile mele.

Pe când scriam în taină
Pe tine te-am zărit,
Frumoasă ca o floare
Nu ştiu de unde ai venit.

Şi ne-am plăcut atunci
Eram pierdut, timid,
Am vorbit despre viața
De dulcele iubiri.

Timpul trecea frumos
Soarele apunea,
Privind în ochii tăi
Ti-am şoptit, te iubesc.

Eram roşu la faţă
Plin de emoţii pure,
Iar tu mai luat în braţe
Mi-ai spus, vino cu mine.

Şi din clipa aceea
De mână ne-am luat,
Şi ne-am jurat iubire
Ţi-am spus, eşti Zâna mea.

Şi uite că şi azi
Lafel ca şi atunci,
Îţi port iubire pură
Emoţie divină.

Suntem noi doi mereu
Şi ne iubim curat,
Eşti cea mai dulce fată
Eşti tot ce astăzi am.

12 Iunie. 2019