Prizonierul inimii tale
(Autor. Gabriel Răzvan Stoica)
Am rămas captiv, sunt prizionier
Mi-ai rămas în inimă,
Mă zbucium, plâng, mă răscolesc
De dorul tău.
Nu ştiu cum să fac să te aduc aproape
Să fi iar în viaţa mea,
Nu îţi pasă, mă consum, mă doare
Of, săracă inima mea.
Am greşit şi am recunoscut
La fel şi tu, dar nu vrei să faci ca mine,
Să recunoaştem, să ne iertăm
Să fim dinou împreună.
Ce să fac, te rog să îmi spui tu
Cum să sting dragostea ce o port pentru tine?.
Eu sunt puternic, cred în tine, de aceia lupt şi plâng
Nu vreau să plec, nici să renunţ la tine.
Te rog, gândeşte-te că-mi pasă
Altfel aş fi plecat de mult,
Nu mai fi dură, te rog că mă doare
Elibereaza-ma de dor, şi iartă-mă.
Un om puternic plânge şi regretă
Căci ştie să aprecieze omul,
Ce-i slabi alungă şi îndepartează omul
Fără să-i pese de nimic
9 Noiembrie. 2022
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu