Regele şi Regina

Regele şi Regina
(Autor. Gabriel Răzvan Stoica)

A fost odată un Rege si o Regină
Ce trăiau in palatul de cleştar,
Iubirea lor era senină şi Divină
Totul era fără egal.

Dar intr-o zi Regele calcă strîmb
Uită de jurămîntul de Iubire,
Se îndrăgosteşte de o altă Fată
Şi uită de Regina lui.

Aşa a crezut el căi va fi mult mai bine
S-a amăgit cu frumuseţea ei,
A crezut în falsa ei Iubire
Si-a hotărît să plece pe alt drum.

Regina lui s-a supărat
Şi a ales să arunce coroana de pe cap,
A plins, s-a suparat şi tristă
A părăsit palatul de cleştar.

Intr-un tîrziu nici Regelui nu i-a mai mers bine
La rândul lui, de noua lui Regină a fost parasit,
Iubirea lor închipuită
S-a stins precum flacăra din chibrit.

Astăzi Regele este însingurat
Trăieşte trist in marele palat,
Cerşind Iubire, are Ochii înlăcrimaţi
Se tînguie că a greşit, ca înşelat.

Asa s-a terminat povestea lor frumoasă
Ce a fost scrisă cu Iubire,
Din Regele şi Regina ce purtau pe cap coroana
A rămas scrisă doar povestea lor Divină

21 Ianuarie. 2019