Bolta nopţii cea albastre

Bolta nopţii cea albastre
(Autor. Gabriel Răzvan Stoica)

Noaptea Cerul a îmbrăcat
Stelele sclipesc zglobii,
Luna Albă priveşte de sus
Florile cum dulce dorm.

Doar izvorul cel din vale
Curge lin, nu are somn,
Murmură uşor în noapte
Un cântec plin cu mult dor.

Bolta nopţii cea albastre
E feerică, de vis,
Dragostea şi cu Iubirea
Îşi dau mîna, se ating.

Amindoi suntem în noapte
Furaţi de mirajul ei,
Te sărut, te strîng în braţe
Şi mă pierd în Ochii tăi.

Asta înseamnă fericire
Şi Iubire absolută,
Amîndoi traim la maxim
Tot ce ne-a lăsat natura.

25 Ianuarie. 2019