O ŞOAPTĂ

                 O şoaptă
   (Autori. Silvia Alexandru şi. Gabriel Răzvan Stoica)

O şoaptă dulce vreau să-ţi spun
Acum în miezul nopţii,
Dar n-am curaji şi o transpun
În vers şi poezii.

Dă-mi mâna, vino mai aproape
Stai în braţele mele,
Şi amândoi cu stelele
Să scriem versurile.

Asculta dragul meu, șoaptele
liniștii interiorul sufletul meu ,
Șoapte de dragoste de iubire
Tu ești tăcerea șoaptelor inimii mele
Pe care le risipesc și le adun din nou.

Iubita mea, înger divin
Tu eşti tot ce-mi doresc,
Şi vreau ca amândoi să fim
Pe veci nedespărţiţi.

Să avem nopţi şi zile de poveste
Să fim în lumea noastră,
Eşti şoapta ce-mi mângâie inima
Iubirea mea curată.

Te iubesc!,tu ești universul
Spre care îmi întorc cu dragoste privirile
Te iubesc.

Tu mai făcut iar să zâmbesc
Tu mi-ai dat linistea,
Să şti că tu ești zîna mea
Cea mai frumoasă fată, un ingeras ceresc.

Iar când noaptea se lasă rece
Tu îmi zâmbești
Și simt cum mana ta pe a mea fata
Prin vântul ce adie prin parul meu
Mi-a aduce alinare.

Iubita mea, mereu noi doi
Să fim nedespărţiţi,
Să facem din nopţii, zile, mii
Te iubesc suflet bun...
              18 August. 2021