Mi-e dor de mare
(Autor. Gabriel Răzvan Stoica)
Mi-e dor de marea învolburată
De valurile şi de pescăruşii ei
De-apusul şi de luna ce-şi scãlda razele în luciul ei.
De răsăritul soarelui în zori.
Mi-e dor de marea aceea albastră
Unde-notam noi amândoi,
De-acele îmbrăţişări tandre şi calde
Mi-e dor de noi.
Abia aştept să vină vara
Să mergem iar pe malul mãrii,
Să ne jucăm pe plajă în nisip
Şi sq-notam în valuri.
Mi-e dor să ne plimbăm noaptea pe plajă
Când suntem numai noi şi marea,
Să te sărut când luna străluceşte tare
Mi-e dor de mare.
9 Februarie. 2020
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu