DEZUMANIZAREA

                       Dezumanizarea
(Articol scris de. Gabriel Răzvan Stoica)
     Totul a început odată cu tehnologia. De şi oamenii s-au bucurat atunci când au inceput să creeze roboţi, gageturi inteligente, nu au realizat că defapt, toate aceste invenţii, n-au făcut altceva decât să ne dezumanizeze.
     Dorinţa de a crea şi a inventa tot mai multe gageturi, la făcut pe om, să uite de Dumnezeu, să se creadă puternic, şi să vrea cât mai mulţi bani, uitând să trăiască, să se bucure şi să petreacă timpul cu oamenii.
     Mulţi spun că prin tehnologia de astăzi am evoluat. Greşit, ne-am pierdut pe noi înşine, devenind tot mai dependenţi de, computere, telefoane, jocuri, aplicaţii, adică prizioneri proprilor invenţii, pierzând timpul, zile întregi, în faţa unor ecrane, uitând de prieteni, părinţi, fraţi, uitând să trăiască în lumea reală, dând viaţă unei lumi reci, plină de fantasmagoric şi iluzii, amăgiri, lumea virtuală.
     Toate acestea l-au făcut pe om tot mai rece, indiferent de ce se întâmplă în jurul lui, tot mai rău, căutand să se mintă, trăind artificial intr-o lume rece, virtuală.
     Nu aş vrea să credeţi că dezaprob tehnologia, dar s-a ajuns prea departe, şi oamenii sunt tot mai răi, trişti, singuri, irosindu-si viaţa în faţa unor ecrane.
     Copiii nu mai ştiu să sară coarda, să joace leapşa, sotronil, elasticul sau lapte gros, copiii ştiu ce este, Instagramul, Facebook, sau site-uri deocheate. Şi de-aici violenţa verbală, fizică, fiind traumatizaţi psihic, jucandu-se tot felul de jocuri, aparent distractive.
     Uşor, uşor omenirea se pierde. Ne îndrăgostim pe net, trăim pe net, ne minţim. Şi astfel încotro?