Fata misterioasă
(Autor. Gabriel Răzvan Stoica)
8 Septembrie. 2020
O fată dulce şi frumoasă
De mine s-a apropiat,
Mi-a şters lacrima de pe faţă
Şi sufletul mi-a mângâiat.
C-o vorbă caldă, şi suavă
A început a îmi vorbi,
Simţeam cum inima-mi tresaltă
Din dragoste pentru ea.
- Ridică, capu, de ce plângi ?
Ce s-a-ntamplat, de ce eşti trist, ?
Priveşte soarele zâmbind
Şi cerul pur cald şi senin.
-Nu te opri, mergi înainte
Înfruntă viaţa, nu e greu,
Acum eu sunt aici, şi te veghez să-ţi fie bine
Pentru că tu eşti ce-mi doresc.
- Tu nu eşti om, eşti înger bun
Îţi multumesc, că ai venit,
Mai ridicat de la pământ
Şi astăzi lângă tine-s fericit.
Şi uite aşa a inceput
O viaţă nouă pentru ei,
Frumoşi, gingasi, şi fericiţi
Şi se iubesc, ca în poveşti.
Iubirea stă şi te veghează
Nimeni nu-i singur pe pământ,
Toţi avem jumătatea noastră
Dacă traim pe-acest pământ.
https://www.youtube.com/channel/UCt2faGDtP57soWPYUHDJL3g
www.gabrielrazvanstoica.blogspot.ro
www.sufletulpoeziainimii.wordpress.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu