Ziua persoanelor cu dizabilităţi
Citeşte cu atenţie până la capãt. Te rog. Şi ia aminte.
Articol scris de. Gabriel Răzvan Stoica
Din păcate viaţa nu a fost generoasă cu toţi, şi iată că unora dintre noi, ne-a dãruit o cruce grea de dus. Nu vreau să mă plâng, dar cumva vreau să vă arăt cât de fericiţi sunteţi voi ceilalţi, care sunteţi sănătoși și vă bucuraţi aşa cum trebuie de viaţă ..A avea o problemă de sănătate (o dizabilitate),pentru mulţi înseamnă marginalizare. Oamenii ne marginalizează, ne înlatura, considerandu-se nişte oameni incapabili de a face ceva, şi astfel fug de noi.. Nu vă mai spun cuvinte jignitoare venite din partea unora, în cazul meu. Orbule, chiorule, sau analfabetule. Chiar asta mi s-a întâmplat săptămâna trecută, fiind jicnit de o fată, spune ea, domnişoară profesor. Am mers înainte dezgustat de rautatea, şi sufletul ei gol, obijnuit fiind cu jignirile oamenilor.
Învăţat să preţuiţi ce aveţi, sănătatea, vederea, sunteţi fericiti, bucuraţi-vă. E greu când vezi că cei de lângă tine, te marginalizează, te jignesc, s-au nu te vor lângă ei. Dragilor ce vreau să scot în evidenţă.. E că toţi suntem oameni, iar dacă cineva are o dizabilitate, nu înseamnă că acel om, acei oameni, trebuiesc jigniți, umiliţi, îndepărtaţi. Nici noi nu am vrut să avem aceste deficienţe, dar aşa e în viaţă.. Ar trebui ca asociaţiile care se ocupă cu integrarea noastră, sa se ocupe mai mult de integrarea noastră, reprezentându-ne mai bine în societate, căutand să ofere locuri de muncă celor dizabili. Fiţi fericiţi că sunteţi sănătosi, iar nouă cei dizabili. Fiţi mai buni, lăsați victimizările, nu sunteţi speciali, nu trebuie să ni se deschidă nouă uşile în faţă. Suntem normali ca orice om. La Mulţi Ani