Poveşti de seară
(Autor.Gabriel Răzvan Stoica)

Zâmbesc cu tine..
Eşti cu mine..
Nu vreau să plec
De lângă tine.
Şi şti de ce?
Căci însfârşit simt
Că mi-e bine.

Tu eşti aşa Frumoasă
Şi tare străluceşti,
Cu Dulcea ta Iubire
Simt cum mă ocrotesti.
Cum mă răsfeţi şi mă alinţi
Şi cum tu Sufletul mi-alini,
Cum îmi dai aripi să pot zbura
E Seara noastră Iubita mea.

În jur e-un aer de poveste
Vezi frunze moarte, cafenii
Doar noi trăim ca doi copii
Surprindem viaţa,
Suntem viaţa
În parcul mare şi tacut
Călcam uşor pe-uscate frunze
Ce au căzut încă demult.

Privirea ne-o îndreptăm spre Cer
De sus luna ne zîmbeşte,
Stelele strălucesc pe Cer
Şi scriu anoastra poveste.
Povestea în care tu şi eu
Suntem ca doi Copii Frumoşi,
Ne completăm unul pe altul
Şi noi suntemm aici mereu.

Şi ne oprim...
Şi mă priveşti...
Şi uit de ce ma înconjoară...
E toamnă afară, e amurg
Si tu…imi spui
Povesti de seara
Autor.Gabriel Stoica

Zambesc cu tine..
Esti cu mine..
Nu vreau sa plec
De langa tine.
Si sti de ce?
Caci in sfarsit simt
Ca mi-e bine.

Tu esti asa Frumoasa
Si tare stralucesti,
Cu Dulcea ta Iubire
Simt cum ma ocrotesti.
Cum ma rasfeti si ma alinti
Si cum tu Sufletul mi-alini,
Cum imi dai aripi sa pot zbura
E Seara noastra Iubita mea.

In jur e-un aer de poveste
Vezi frunze moarte, cafenii
Doar noi traim ca doi copii
Surprindem viata,
Suntem viata
In parcul mare si tacut
Calcam usor pe-uscate frunze
Ce au cazut inca demult.

Privirea ne-o indreptam spre Cer
De sus luna ne zimbeste,
Stelele stralucesc pe Cer
Si scriu anoastra poveste.
Povestea in care tu si eu
Suntem ca doi Copii Frumosi,
Ne completam unul pe altul
Si noi suntemm aici mereu.

Si ne oprim...
Si ma privesti...
Si uit de ce ma inconjoara...
E toamna-afara, e amurg
Şi tu…îmi spui
Povesti de seară.