Tu mai aprins
(Autor. Gabriel Răzvan Stoica)
Eram eu, singur rătăceam
Un cititor în stele,
Scriam cu ele poezii
În nopţile senine.
Visam şi desenam cu ochii minţii
Iubirea cea frumoasă,
În ea pe tine te puneam
Făptură gingaşă.
Şi într-o zi tu ai prins viaţă
Şi mi-ai ieşit în cale,
Mi-ai dat un strop din fericirea ta
Şi ai facut în piept, să-mi bată inima tare.
Tu mai aprins, eu m-am întors
Cu faţa către tine,
Acum şi eu iubesc frumos
Şi sunt la fel ca tine.
Iubirea noastră este mare
Nu are limite,
Suntem noi doi, uniţi pe veci
Zîna mea divină.
18 Iulie. 2021
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu