Sub stele
Autor.Gabriel Razvan Stoica
7 Septembrie.2017

Sub stelele ce stralucesc
Vad cat esti de frumoasa Fata draga,
Te pierd din Ochi,Esti dulce,Te Iubesc
Balsamul Inimii ce-mi bate-n piept.

Sub constelații suflete timide nășteau o stea din foc candid
În inimi ce ardeau pripite, cît ne sorbeam din ochi neobosit.
În ale nopții emanații te-ai ghemuit la pieptu-mi, ca în vis
Să ascultăm șoptite revelații, cuprinși de-al lumii necuprins.

E-un vis ce traim amindoi
O Poveste frumoasa pe care-o scriem noi,
Inlantuiti in mrejele Iubirii
Tu esti tot ce traiesc si imi da fericire.

În zile lungi și nopți de veghe, în care steau-ardea intens,
A noastre suflete pereche în tain-au plăsmuit un univers!
Ca Magdalena pe Cristos – de vid m-ai vindecat, și-mi dai
Voință să exist cu rost și crucea să mi-o port spre rai.

Am sa Te Iubesc vesnic cu aceias intensitate
SSi-am sa lut mereu tu sa zimbesti,
Am sa-ti ofer si amea Viata
Ca vesnic sa traiesti,sa stralucesti.